Fă ceea ce voiești, aceasta este toată Legea.
I
Sunt deseori întrebat de ce îmi încep scrisorile în acest fel. Indiferent dacă îi scriu doamnei mele sau măcelarului meu, întotdeauna încep cu aceste unsprezece cuvinte. De ce, cum altfel să încep? Ce alt salut ar putea fi atât de îmbucurător? Uite frate, suntem liberi! Bucură-te alături de mine, soră, nu există altă lege înafară Fă ceea ce voiești!
II
Scriu asta pentru cei care nu au citit cartea noastră Sacră, Cartea Legii, sau pentru cei care, citind-o, nu au reușit cumva să îi înțeleagă perfecțiunea. Căci există multe lucruri în această Carte, iar Veștile Bune sunt acum aici, acum și acolo, împrăștiate în toată Cartea, precum Stelele sunt împrăștiate prin câmpul Nopții. Bucurați-vă cu mine, voi toți, oamenii! Chiar la începutul Cărții se află marea cartă a divinității noastre: „Fiecare bărbat și fiecare femeie este o stea„. Toți suntem liberi, toți independenți, toți strălucind glorios, fiecare suntem o lume radiantă. Nu-i așa că sunt vești bune?
Apoi vine prima chemare a Măreței Zeițe Nuit, Doamna Cerului înstelat care este de asemenea Materie în sensul său metafizic cel mai profund, care este infinitul în care toți trăim și ne mișcăm și avem ființa noastră. Ascultați primele ei chemări către noi, bărbați și femei: „Apăreți, voi copii, sub stele și luați-vă plinătatea iubirii! Sunt deasupra ta și în tine. Extazul meu este în al tău. Bucuria mea este a vedea bucuria ta.” Mai târziu Ea explică misterul întristării: „Pentru că eu sunt împărțit de dragul dragostei, pentru o șansa a unirii„. „Aceasta este crearea lumii, căci durerea diviziunii e ca nimicul, iar bucuria dizolvării este totul„. Este arătat mai târziu cum poate exista acest lucru, cum moartea în sine este un extaz precum dragostea, dar mai intensă, reîntâlnirea sufletului cu adevăratul său ego. Care sunt condițiile acestei bucurii, a păcii și a gloriei? Este al nostru ascetismul mohorât al creștinului, al budistului și al hindusului? Mergem în frică veșnică ca nu cumva “păcatul” să nu ne depărteze de la “mântuire”? În niciun caz.
„Fi plăcut prin urmare: îmbrăcați-vă toți în veșminte frumoase; mâncați alimente bogate și beți vinurile cele mai dulci și vinurile care spumează! De asemenea luați partea și voința de a iubi așa cum vreți, când, unde și cu cine vreți! Dar întotdeauna întru mine„. Acesta este singurul punct care trebuie avut în vedere că fiecare act trebuie să fie un ritual, un act de adorare, un sacrament. Trăiește ca regii și prinții, încoronați sau neîncoronați ai acestei lumi, cum au trăit mereu, așa cum trăiesc mereu stăpânii; dar să nu fie îngăduință prea mare de sine; fă-ți mulțumirea de sine religia ta. Când bei, dansezi și te bucuri, nu ești “imoral”, nu îți “riști sufletul nemuritor”; ci împlinești preceptele sfintei noastre religii – cu condiția să vă amintiți să vă considerați acțiunile în această lumină. Nu vă coborâți, sau distrugeți, sau să vă lăsați pradă plăcerilor ieftine lăsând în afara bucuria supremă, conștiința Păcii care trece prin înțelegere. Nu îmbrățișați pur și simplu Mariane sau Melusine; ea este Nuit Însăși, în special concentrată și întrupată în formă umană pentru a-ți oferi dragoste infinită, pentru a-ți oferi gustul Elixirului Nemuririi chiar și pe pământ. „Dar extazul să fie al tău și bucuria de pământ: totdeauna pentru Mine! Pentru Mine!„. Din nou ea vorbește: „Iubirea este legea, iubirea sub voință„. Păstrați pur idealul cel mai înalt; străduiește-te mereu spre el, fără a-ți lăsa să te oprească sau să te abată, chiar dacă o stea se aruncă asupra cursului său incalculabil și infinit de glorie, și totul este Iubire. Căci auziți, cât de binevoitoare este Zeița: „Eu dau bucurii inimaginabile pe pământ: certitudine, nu credință, în timp ce în viață, la moarte; pace inefabilă, odihnă, extaz; dar nici nu cer ceva în sacrificiu„. Nu este aceasta mai bună decât suferința sclavilor Zeilor Sclavi, întrucât aceștia sunt oprimați de conștiința “păcatului”, căutând în mod obișnuit sau simulând “virtuțile” obositoare și anoste? Cu așa ceva, noi, cei care am acceptat Legea Thelema, nu avem nimic de-a face. Am auzit Vocea Zeiței Stelei: „Te iubesc! Tânjesc la tine! Pal sau violet, voalat sau voluptos, eu care sunt toată plăcerea și purpuriul, și starea de ebrietate a sensului cel mai intim, te doresc. Pune-ți aripile, și stârnește splendoarea spiralată din lăuntrul tău: vino la mine!„. Și astfel Ea concluzionează: „Cântă-mi fermecătorul tău cântec de dragoste! Arde pentru mine parfumuri! Purtați bijuterii pentru mine! Bea pentru mine, pentru că te iubesc! Te iubesc! Eu sunt fiica albăstruie a apusului de soare; Sunt strălucirea goală a cerului de noapte voluptos. Mie! Mie! Manifestarea a lui Nuit a luat sfârșit„.
III
În următorul capitol al Cărții noastre este dat cuvântul lui Hadit, care este complementul lui Nuit. El este energia eternă, Mișcarea Infinită a Lucrurilor, miezul central al întregii ființe. Universul manifestat provine din căsătoria lui Nuit și Hadit; fără aceasta nu ar putea fi nimic. Acest etern, această sărbătoare perpetuă a căsătoriei este natura lucrurilor în sine; și, prin urmare, tot ceea ce este, este o cristalizare a extazului divin.
Hadit ne spune despre El însuși: „Eu Sunt flacăra care arde în inima fiecărui om, și în miezul fiecărei stele„. El este atunci propriul tău sine divin; ești tu, și nu altul, care ești pierdut în răpirea constantă a îmbrățișărilor Frumuseții Infinite. Puțin mai departe El vorbește despre noi: „Noi nu suntem pentru cei săraci și triști: domnii pământului sunt rubedeniile noastre„. „Se cade pentru un Zeu să trăiască într-un câine? Nu! dar cei mai mari sunt de-ai noștri. Ei se vor bucura, aleșii noștri: cine se întristează nu este dintre noi„. „Frumusețea și puterea, râsul zbuciumat și melancolia savuroasă, forța și focul, sunt dintr-ale noastre„. Mai târziu, cu privire la moarte El spune: „Nu te gândi, o, rege, la această minciună: Că Tu Trebuie Să Mori: într-adevăr tu nu vei muri, ci vei trăi. Acum, să fie înțeles: Dacă trupul regelui se dizolvă el va rămâne în extaz pur pentru totdeauna„.
Când știi acestea, ce mai rămâne, decât încântare? Și cum să trăim între timp? „Este o minciună, această nebunie împotriva sinelui. […] Fii puternic, tu omule! râvnește, bucură-te de toate lucrurile legate de simț și extaz: nu te teme că vreun Zeu îți va nega ție acestea„. Din nou și din nou, în cuvinte ca acestea El vede expansiunea și dezvoltarea sufletului prin bucurie. Iată Calendarul Bisericii noastre: „Dar voi, poporul Meu, ridicați-vă și treziți-vă! Lasă ritualurile să fie corect îndeplinite cu bucurie și frumusețe!„. Amintiți-vă că toate actele de dragoste și plăcere sunt ritualuri, ele trebuie să fie ritualuri. „Există ritualuri ale elementelor și sărbători ale vremii. O sărbătoare pentru prima noapte a Profetului și Mireasa lui! O sărbătoare pentru cele trei zile ale scrierii Cărții Legii. O sărbătoare pentru Tahiti și copilul Profetului – secret, O, Profetule! O sărbătoare pentru Ritualul Suprem, și o sărbătoare pentru Echinocțiul Zeilor. O sărbătoare pentru foc și o sărbătoare pentru apă; o sărbătoare pentru viață și o sărbătoare mai mare pentru moarte! O sărbătoare în fiecare zi, în inimile voastre, în bucuria extazului meu! O sărbătoare în fiecare noapte întru Nu, și plăcerea celei mai mari încântări! Da! sărbătorește! bucură-te! nu există nici o teamă de acum încolo. Există dizolvarea, și eternul extaz în sărutările lui Nu„.
Totul depinde de acceptarea proprie a acestei noi legi și nu vi se cere să credeți nimic, să accepți un șir de fabule nechibzuite sub nivelul intelectual al unui bushman și nivelul moral al unui narcoman. Tot ce trebuie să faci este să fii tu însuți, să-ți faci voia și să te bucuri. „Dai greș? Îți pare rău? Este frică în inima ta?„, El spune din nou: „Unde sunt eu acestea nu sunt„.
Există mult mai multe de același fel; a fost citat deja suficient pentru a lămuri toate aspectele. Există însă un ordin suplimentar. „Înțelepciunea spune: fii puternic! Apoi tu poți suporta mai multă bucurie. Nu fi animal; rafinează extazul! Dacă tu bei, bea după opt și nouăzeci de reguli ale artei: dacă tu iubești, excelează în delicatețe; și dacă tu faci totul vesel, să fie subtilitate în aceasta! Dar excelează! Excelează! Străduiește-te întotdeauna pentru mai mult! și dacă tu ești într-adevăr al meu – și nu te îndoiești de asta, și dacă tu ești întotdeauna fericit! – moartea este coroana tuturor„.
Ridicați-vă, frații și surorile mele din pământ! Puneți sub picioare toate temerile, toate remușcările, toate ezitările! Ridicați-vă! Ieșiți, liberi și veseli, noaptea și ziua, pentru a vă face voia; pentru: „Nu există altă lege în afară de Fă ceea ce voiești„. Ridicați-vă! Mergeți cu noi în lumină, și viață, și în dragoste, și libertate, luându plăcerea ca Regii și Reginele din Cer și de pe Pământ.
Soarele a apărut; spectrul veacurilor a fost pus să zboare. „Cuvântul păcatului este Restricția„, sau cum s-a spus altfel în acest text: Acesta este păcatul pentru a ține spiritul tău sfânt în tine!
Continuați, continuați în puterea voastră; și nu lăsați nici un om să vă înfricoșeze.
Iubirea este legea, iubirea sub voință.